emy_sweet_girl
Academy Student
 Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 23
|
|
Cap. 7 Sasuke’s point of view: Stateam la geam si ma uitam cum mii de stelute albe cadeau din cer si le observ pe cele doua surori cum ies din magazine, ma uitam la Ayame si la zambetul ei care imi aminte de o fata cu parul blond si ochii negri, care ,,m-a parasit” in urma cu doi ani. O vedeam pe Saya cum se mai enerva, cred ca Ayame o tachina. Fetele s-au asigurat si au plecat din acel loc, dar in cateva secunde o masina apare si le lovesc pe cele doua si in mintea mea a aparut o amintire dureroasa. <Flashback> O fata de aproape 14 ani cu parul blond si ochii negri, care era imbracata intr-o pereche de blugi albastri, o elanca alba si pe deasupra avea o geaca tot alba, iar in picioare avea o pereche de cizme negre pana mai jos de genunchi, fiind alergata de un baiat brunet cu ochii negri de aceeasi varsta cu fata, el era imbracat cu o pereche de pantaloni negri, o elanca gri, iar pe deasupra avea o geaca tot gri, iar in picioare avea o pereche de pantofi negri. -Sasuke, nu ma prinzi, spune acea fata razand. -Kira, punem pariu, ii spun eu zambind. Pana cand am ajuns la trecerea de pietoni ea nu s-a asigurat, iar intr-o fractiune de secunda ea a fost lovita de o masina, iar cel care a lovit-o nu a oprit masina si a trecut pe langa ea accelerand. Eu am fugit langa ea si am inceput sa plang, mi-am luat telefonul si am sunat la salvare. Cand a ajuns salvarea a fost prea tarziu ca ea a murit. <End flashback> -Veniti repede sa vedeti ceva, strig eu speriat. Toti au alergat la geam sa vada ce s-a intamplat, cand le-au observat pe cele doua surori pline de sange au incremenit, cu exceptia lui Konan care a sunat imediat la salvare si s-a dus imediat la parinti celor doua sa le spune ce s-a intamplat, iar eu imediat au iesit si au observat ca si salvarea a ajuns. Eu ma rugam ca de data aceasta salvarea sa fi ajuns la timp sa le salveze viata. Tatal celor doua fete s-a dus la spital alaturi de mine si Itachi. Cand am ajuns la spital o asistenta ne-a rugat sa asteptam ca doctoral ne va anunta starea celor doua. Am stat pe hol aproximativ o ora si doctorul, un barbat de aproximativ 40 de ani cu parul saten si ochii caprui, si-a facut aparitia. -Dumneavoastra sunteti tatal celor doua fete? il itreaba acesta. -Da, domnule. Isi vor reveni? il intreaba putin speriat. -Domnisoara Saya are sanse mari de supravietuire, dar domnisoara Ayame nu prea, spune doctorul trist. Cand am auzit ca Ayame ar putea sa moara am simtit cum totul in jur se invarte, Itachi a observat cum ma simt si a venit langa mine si spunandu-mi: -Totul va fi bine. Ayame o sa isi revina pentru ca e puternica. -Itachi, tu nu ai auzit ce a spus domnul doctor? il intreb foarte nervos. Am stat si i-am privit pe tatal celor doua fete si doctorul care vorbeau despre accident. -Domnule doctor pot sa ma duc sa o vad pe Ayame? il intreb eu cu o fata trista. -Si eu pe Saya? Spune Itachi cu aceeasi fata. -Desigur baieti. Mary te rog sa ii duci pe cei doi baieti la saloanele 14 si 15 de la etajul doi. -Desigur, domnule, spune o asistenta de aproximativ 39 de ani roscata cu ochii verzi. Urmati-ma baieti. Nu am stat deloc pe ganduri si am plecat cu asistenta care ne-a rugat sa urcam in lift sa ajungem mai repede. In mai putin de trei minute am fost in fata salonului ingerasului meu. Am intrat in incaperea unde statea Ayame. m-am dus langa ea si am privit-o indelung. M-am asezat pe scaunul de langa patul ei si am mangait-o usor pe obraz si am simtit ca ea avea pielea rece ca un cub de gheata. Am stat si am privit-o aproximativ doua ore in care nimic nu m-a deranjat. Itachi a intrat in salonul in care eram eu cu Ayame cu zambetul pe buze. -De ce esti asa fericit/ il intreb eu cu jumatate de gura. -Fratioare, Saya si-a revenit, iar acum ea doarme, imi spune el fericit pana cand imi vede privirea trista si pe Ayame inca cu ochii inchisi. Nu si-a revenit,nu-i asa? Nu am reusit decat sa dau din cap in semn de ,,da”. A iesit din camera, lasandu-ma singurcu bruneta. M-am dus la geam si priveam cum mii de stelute cadeau din cer si care se loveau de pamantul rece sau priveam cum pe strada se plimbau multi adolescenti distrandu-se ca aveau persoana pe care o iubeste langa ei. Am stat si am privit pe geam cam o jumatate de ora si m-am dus din nou langa patul ei. Am adormit in aproximativ o ora pe mana rece ca gheata a lui Ayame. *Eram pe malul marii, la apusul soarelui, cand soarele era inghitit de mare si cerul era pictat in mii si mii de culori. Langa apa am vazut silueta unei fete foarte cunoscuta, era chiar Ayame care privea apusul. M-am apropiat de ea si am strans-o in brate. -Ayame, te rog, nu ma parasi si tu, o rog eu. -Sasuke, sa stii ca nut e voi parasi niciodata, dar acum nu sunt indeajuns de puternica sa ma trezesc. Ma gandesc sa renunt la aceasta lupta, imi spune ea fara sa ma priveasca in ochii. Cand am auzit ultimele cuvinte ale ei nu mai steam ce sa fac, doar o priveam fara sa ii zic ceva. -Ayame, te rog, nu renunta, ii spun eu cu o privire trista si o strang si mai tare in brate, i-am luat fata in mana pentru a o forta sa ma priveasca in ochii si am observat ca plangea. Eu mi-am apropiat fata de a ei foarte mult, fetele noastre erau despartite de doar cativa milimetri, iar in secunda urmatoare aceasta distanta a disparut sin e-am unit buzele intr-un sarut foarte pasional. Ea nu a avut timp sa reactioneze. Eu ii mangaiam parul ei lung si negru care mirosea a trandafir, iar ea ma strangea in brate pentru ca nu isi dorea sa ma paraseasca. Dup ace am rupt sarutul ea m-a privit cu putina bucurie in ochii si mi-a spus: -Sasuke iti promit ca ma voi intoarce, imi spune ea cu zambetul pe buze si dispare.* A doua zi, am fost trezit de o voce calda care imi tot striga numele. Cand mi-am deschis ochii nu am putut sa cred ca era chiar ea. M-am ridicat repede de pe scaun si m-am dus langa ea pentru a ma asigura ca e reala si ca nu visez. -Sasuke nu ti-am promis ca ma voi intoarce, imi spune ea, dupa ce ma strange in brate si ma saruta scurt pe buze. Eram asa de bucuros incat m-am dus imediat in salon la Saya si Itachi pentru a le spune si lor vestea ca Ayame si-a revenit. Cei doi cand m-au vazut cu zambetul pe buze si-au dat seama ca si-a revenit. Am mai vorbit putin cu Itachi si m-am intors la ingerasul meu. Cand am intrat in camera am fost intampinat de o perna bine plasata in fata, urmata de zambetul frumos al lui Ayame. -Pentru ce a fost asta? o intreb putin uimit. -Pentru ca ai spus, citez, ,, nu ma parasi si tu”, cine te-a mai parasit? Ma intreaba ea cu o mana pe sold si in cealalta avea o alta perna. -In urma cu doi ani, tot in ziua de Craciun, a fost un accident, iar in acel accident a murit o fata pe care o iubeam si nimic nu s-a putut face pentru ea, m-am rugat ca tu sa supravietuiesti, nu mi-am dorit sa mori, ii spun eu in timp ce i-am luat perna din mana si am aruncat-o pe pat si am imbratisat-o puternic pe Ayame. -Inteleg ce simti, imi spune ea lasandu-si capul in jos. -Ayame, ar fi bine sa te odihnesti si tu putin, ii spun eu zambindu-i, iar ea nu a comentat si s-a dus direct in pat. In mai putin de cinci minute o vad cum adoarme. Dupa vreo douazei de minute telefonul fetei incepe sa sune, iar eu nedorind sa se trezeasca Ayame, raspund la telefon: -Alo. -Ayame, ce mai faci? intreaba o voce de baiat. - Imi pare rau, dar Ayame doarme. Spune-mi cine esti si ii voi spune eu ca ai sunat-o. -Bine. Eu sunt Ken, unul din fosti ei colegi, iar tu cine esti? -Sunt Sasuke,iubitul ei, ii spun eu in timp ce o priveam pe Ayame cum dormea, era asa de draguta cand dormea. -Ma bucur sa te cunosc, Sasuke. Te rog spune-i ca am sunat-o. La revedere. -La revedere, spun eu si inchid.
Cap. 8 Eu am mai dormit inca o ora. M-am trezit si l-am vazut pe Sasuke cum statea si se uita pe geam, m-am gandit a il trezesc si pe el din visatul cu ochii deschisi, asa ca am luat o perna si i-am aruncat-o in cap, el s-a intors spre mine, avand un zambet de baiat rau pe buze si in secunda urmatoare m-am trezit si eu cu o perna in fata, urmata de imbratisarea lui. -Ayame, vezi ca te-a sunat cineva, imi spune el inca tinandu-ma in brate. -Cine? il intreb eu. -Daca iti spun, ce imi iese? ma intreaba el zambindu-mi smecher. -Iti spun ce iti iese daca nu imi spui. -Si ma rog ce imi iese? Eu nu ii raspund si incep sa il gadil, fac acest lucru cam vreo zece minute si ii spun cu un zambet smecher pe fata: -Asta primesti, daca nu vrei sa te gadil din nou ar fi bine sa imi spui. -Bine, bine renunt. Iti spun. Te-a sunat un baiat pe nume Ken, imi spune el tinandu-se de burta. -Ken, nu pot sa cred ca si-a amintit de mine dupa aproape doi ani de cand a plecat in Franta, spun eu. -Ce a fost intre tine si el? ma intreaba el. -Pai acelasi lucru ce a fost intre tine si fata aceea care a…dar nu am continuat pentru ca i-am vazut fata brunetului cum se intrista. -AAA ati fost impreuna. M-a rugat sa iti spun sa il suni. -Mda, o sa il sun, spun eu. Imi iau telefonul de pe pat si caut numele lui Ken si imi raspunde: -Ce faci, pustoaico cu ochii albastri? ma intreaba el chicotind. -Ken nu imi mai spune asa, stii doar ca nu suport, ii spun eu iritata. -De ce? Mie imi place sa iti spun asa, mai stii cum te strigam pe hol si toti se uitau la tine? ma intreaba el, iar de data aceasta el incepe sa rada. -Daca doar din acest motiv m-ai sunat. Atunci iti spun un scurt ,,pa”, ii spun eu. -Nu de asta te-am sunat, am auzit ca esti in spital, este adevarat? -Da, dar de unde stii? -Am sunat la tine acasa si mama ta mi-a spus ca esti in spital, imi explica el pe un ton superior. -Soru-ta ce mai face? il intreb eu. -Ea acum este in oras cu iubitul ei. -AAA are iubit, nu uita sa o feliciti. Trebuie sa inchid ca vreau sa vad ce face Saya, ii spun eu si inchid. M-am ridicat de pe pat si m-am indreptat spre usa si era sa cad daca nu era brunetul sa ma prinda, iar el s-a oferit sa vina cu mine. In vreo trei minute am ajuns in salonul Sayei si am observat-o pe sora mea cum se saruta cu Itachi, eu am tusit atragandu-le atentia. Saya s-a ridicat si a venit spre mine si m-a imbratisat si mi-a spus: -Surioara cat de mult ma bucur ca ti-ai revenit, imi spune ea zambindu-mi cu drag. Am stat si am mai vorbit in salonul Sayei, cand a intrat in salon doctorul care ne-a spus ca daca ne simtim bine putem sa plecam, noi i-am raspuns ca ne simtim foarte bine si ca dorim sa plecam. Saya si-a luat telefonul si a format un numar. -Alo, tati. Domnul doctor a spus ca daca ne simtim bine putem pleca si eu si Ayame ne simtim bine. -Bine, vin acum sa va iau pe toti patru, ii spune acesta si inchide. -Ayame ar fi bine sa te duci sa te imbraci ca vine tati si ne ia acasa, imi explica aceasta. Eu nu i-am raspuns si m-am ridicat ca sa plec, dar eu am uitat ca nu puteam sa merg bine si din nou era sa cad, iar Sasuke vine langa mine si ma ia in brate si imi spune pe un ton vesel: -Alta data daca vrei sa te ridici ma chemi pe mine, ai inteles? imi spune acesta in timp ce ma ciufuleste putin. Nu i-am raspuns, doar i-am scos limba cu sensul ,,Bine, am inteles”. Am ajuns in salon si am observat ca langa patul meu era o punga in care erau hainele mele de schimb, din punga am scos niste blugi albi cu patru trandafiri pe piciorul drept, o elanca albastra cu o inimioara, o geaca albastra. L-am rugat pe Sasuke sa se uite pe geam cat timp ma imbracam, iar el asa a facut. Lucrul pe care nu il stiam era ca el tragea cu ochiul cand ma schimbam si el gandea ,,Wow chiar arata grozav, se vede ca face sport”. M-am schimbat in cinci minute si in picioare mi-am luat cizmele si mi-am luat punga si ne-am dus in salonul Sayei si am mai vorbit pana a venit tatal nostru sa ne ia acasa. Tatal nostru a ajuns intr-un sfert de ora. -Ce faceti? ne intraba tata zambind. -Tati, suntem bine, spunem noi imbratisandu-l. -Sunteti gata sa mergeti acasa? Noi nu i-am raspuns doar am zambit si a inteles ca suntem bucurosi sa plecam. Toti am coborat la masina, eu fiind ajutata de Sasuke sa cobor. In douazeci si cinci de minute am ajuns acasa, unde am observat ca toti prieteni mei erau inca acolo. Cand am intrat in casa am fost intampinata de imbratisarea mamei mele, apoi de imbratisarea prietenilor mele si a varului meu, dar si Saya a primit de imbratisarile calde ale mamei si prietenilor. -Fetelor, va simtiti bine? ne intraba prieteni nostril in cor. -Ne simtim bine, le raspundem noi zambindu-le, eu stand in bratele brunetului si Saya in bratele lui Itachi. Toti ne-am dus in sufragerie unde ne-am continuat distractia, iar parintii nostri s-au dus inapoi in birou. -Konan, pot sa te intreb ceva, spune Sasuke. -Desigur,Sasuke, zi ce este, spune aceasta zambind. -Cand ai vazut ce s-a intamplat, tu ai fost singura care ai reactionat, spune-mi cum ti-ai pastrat calmul? spune brunetul. -Sasuke, in urma cu doi ani sora mea a murit intr-un accident de masina, cand le-am vazut m-am speriat, dar eu nu mi-am dorit sa moara si ele la fel ca sora mea, Kira, spune ea lasandu-si capul in jos. -Ai zis cumva Kira? intraba Sasuke uimit. -Da, ingerasul meu blondut a murit intr-un accident. Eu am fost anuntata de iubitul ei ca ea a murit, spune ea inca cu capul in jos. -Konan sa stii ca eu te-am anuntat, spune Sasuke trist. -Tu ai fost iubitul ei, de aceea imi pareai foarte cunoscut. Aceasta discutie a fost intrerupta de aparitia tatalui Sakurei, un barbat inalt, cu ochii verzi la fel ca ai Sakurei, parul roscat, care ne-a anuntat ca ziua urmatoare o sa mergem la munte pana dupa Revelion. Cand am auzit ce a zis toti am inceput sa tipam de bucurie, eu si Saya am uitat cu totul de durerile pe care le aveam. Toti ne-am dus in camere san e facem bagajele pentru a doua zi. In mai putin de o ora bagajele erau gata. Toti am coborat in sufragerie unde ne-am jucat pana la zece, cand ne-am dus la culcare.
Cap. 9 In dimineata urmatoare eu m-am trezit mai devreme decat ceilalti si m-am gandit sa le joc o mica farsa tuturor. M-am inarmat cu patru perne, prima era pentru Saya, a doua pentru una din prietenele mele, a treia era pentru Sasuke si a patra era pentru aparare. Mi-am pus planul in aplicare, asa ca am inceput cu Saya, a doua perna am aruncat-o in TenTen si a treia dupa cum am mai spus in Sasuke. Cand am iesit din camera baietilor am fost intampinata de doua perne care erau aruncate de Saya si TenTen, cand vroiam sa scap am fost prinsa de bratele puternice ale brunetului si ciufulita putin, iar eu ca sa scap am inceput sa il gadil, iar el nu s-a lasat mai prejos si a inceput si el sa ma gadile, toti am inceput san e gadilam sau sa ne batem cu perne, pana a venit mama san e spuna san e imbracam ca urmeaza sa plecam. Toti ne-am dus in camere sa ne imbracam. Eu mi-am ales o pereche de blugi albastri, o bluza rosie cu cateva imprimeuri, o geaca alba cu patru dungi albastre in partea dreapta, iar in picioare mi-am luat o pereche de cizme pana mai jos de genunchi fara toc. Cand am coborat in sufragerie, am observat ca toata lumea era acolo gata de plecare. Fiecare dintre noi a stat in masina familiei sale, chiar daca unii dintre noi ne doream sa nu fie asa. In patru ore am ajuns la cabana inchiriata de parinti nostri. Era o vila cu doua etaje cu un balansoar pe terasa, cu balcon la fiecare camera, un patinuar in spatele casei si o mica partie de schi langa casa. Cand am intrat am fost intampinati de un miros placut de brad. Am observat ca sufrageria era spatioasa impodobita cu mii de beculete si globulete, cu o canapea maronie spatioasa, langa care era doua fotoli de aceeasi culoare, intre ele era o masuta, iar pe jos era un covor oval pufos, de culoarea cerului, iar in fata masutei era o plasma si un dvd, care erau pe o masa . -Bine,copiii, sa va spun cum veti sta in camere, fetelor voi veti sta in prima camera de la etajul doi, pe partea dreapta, iar voi baieti tot la etajul doi, prima camera, de pe partea stanga, ne-a anuntat tatal meu si al Sayei. Noi am dat doar din cap in semn ca am inteles. Eu mergeam mai incet deoarece inca ma durea rau piciorul drept, ma gandeam ca acest accident ma va face sa renunt la sportul meu favorit si acest gand nu prea imi dadea pace. Cand am ajuns in camera am observat ca era spatioasa, cu sase paturi acoperite cu paturi albe, mai erau doua usi, una ducea la balcon, iar cealalta ducea la baie, trei dulapuri cu doua usi, un birou pe care era un calculator si sase scaune langa acel birou si doua langa dulapuri. Eu stateam pe balcon si ma uitam cum miile de stelute cadeau din cer, iar eu inca ma gandeam la accident si cum ca ar trebui sa renunt la role pentru totdeauna, acest gand ma ingrozea. Atat de adancita eram in ganduri incat eu nici nu am auzit ca eram strigata de sora mea. -Ayame, Ayame de ce nu imi raspunzi? sa intreaba Saya zguduindu-ma. -Ce se intampla? spun eu nedumerita. -Du-te pana la tati, ca vrea sa iti spuna ceva, imi explica ea. Nu i-am raspuns si m-am dus direct la tati in birou si il intreb ce doreste sa imi spuna. -Ayame, domnul doctor mi-a spus ca tu timp de doua luni nu mai ai voie sa patinezi, ca daca ai dori sa patinezi nu o sa mai practici acest sport, ai inteles? imi spune tata foarte serios. -Da, am inteles, ii spun zambind. -Ma bucur ca ai inteles, imi spune el ridicandu-se de la birou imbratisandu-ma. Dupa ce s-a incheiat discutia am iesit din birou si m-am dus in camera unde mi-am vazut sora si prietenele jucandu-se carti cu baieti, cand m-au vazut intrand in camera Saya a venit la mine si m-a intrebat ce mi-a spus tata. -Mi-a spus nu sa patinez vreo doua luni ca de nu…eu nu o sa mai pot sa fiu rolera, ii explic eu Sayei. -Ar fi amuzant sa nu mai patinezi, imi spune bruneta razand. -Amuzanta mai esti, surioara, ii spun eu sarcastica. -Voi doua nu va mai certati, spune Pein amuzandu-se pe seama noastra. Noi nu am mai spus nimic si am inceput sa ne jucam cari sis a ascultam muzica, la acest capitol toti ne-am inpartit in cateva tabere, unii vrand sa asculte rock, alti pop, alti colinde sau muzica mai lenta, asa ca am facut un pact, cine va castiga la un joc de carti acela va allege melodiile, dar spre ghinionul meu Saya a castigat si a bagat muzica rock. Ne-am jucat asa pana la ora douaspreece noaptea. A doua dimineata eu am fost trezita de o perna din partea Sayei care avea chef de a trezi fiecare persoana, iar eu san u ma las mai prejos decat ea, i-am aruncat si eu cu o perna direct in cap si i-am spus: -Saya, daca ai chef sa trezesti pe cineva du-te la Itachi si trezeste-l pe el nu pe mine. -Mda, la el am fost deja , imi spune ea scotandu-mi limba. Nu i-am raspuns, doar i-am aruncat o alta perna in cap, m-am ridicat din pat si m-am dus la dulap de unde mi-am ales o pereche de pantaloni rosi cu o curea alba pe care scria ,, RBD”, o elanca alba cu o inimioara si o pereche de cizme fara toc negre pana mai jos de genunchi. Am coborat in bucatarie unde am observat ca era doar Sasuke care manca. Cand m-a vazut s-a apropiat de mine si m-a sarutat scurt pe buze invitandu-ma sa mananc si eu cu el, iar eu am acceptat ca imi era cam foame. Am m-ai vorbit despre diferite subiecte, pana cand ne-am dus in camera unde stateam eu si restul fetelor, iar acolo am vazut ca era o mica disputa intre Sakura si Naruto. -Naruto, esti idiot sau ce? intreaba rozalia nervoasa, lovindu-l pe blond. -Dar ce am facut? intreaba blondul frecandu-si capul. -Ce ai facut? Nu vezi cumva ca mi-ai rupt desenul? spune Sakura la fel de nervoasa. -Scuze, spune Naruto cu o fata de catelus ranit. Am ascultat toata aceasta discutie, amuzandu-ma. Am reusit sa o calmam pe rozalie si dupa am inceput sa jucam adevar sau provocare si ascultand muzica sau uitandu-ne la un film.
_______________________________________ Iubeste,dar nu-l iubi pe cel ce te ignora,ca poate intr-o zi te va rani cu niste cuvinte pe care le considera simple,adica ,,TE URASC!"
|
|